"...si Icar se inalta curios in zbor, pana ce Soarele a topit ceara ce lipea penele aripilor lui, ajungand sa cada in marea care ii poarta numele si acum..."
Ma simt inclestat de-o durere surda
Viata-mi este pusa pe-o balanta cruda...
1
Da-mi aripi sa zbor; iti promit ca voi fi bine
Si peste cativa ani vei auzi de mine!
Aici nu voi putea face, spune ori gandi,
Am vazut prea multe rele, datorii,
Multi batrani in sir pentru compensate,
Mult prea multe tinere batute, violate.
Parintii nu mai pot copiii sa si-i creasca
Iar in Parlament stau toti in stare flasca
Din patru-n patru ani vin iar sa ne prosteasca
Crezi ca traim BINE? El poate sa traiasca...
Copii vin zi de zi, nu le vad viitor
Tatii lor sunt rupti de munca si ii dor
Ca sa-i cresti mari, stii bine, nu-i usor
Iar mamele lor carpesc in loc sa cumpere.
Pe cand romanii pleaca din fabrici cu sutele
Eu nu mai stau aici, da-mi aripi sa zbor!
2
Acu' douaj'de ani visam la ceva mare,
O noua randuire peste ani de teroare;
Au murit degeaba bietii decembristi
Acum unde te uiti vezi numa' oameni tristi.
Tineti copiii-n scoli 12-13 ani,
Le dati diplome si-i faceti boschetari.
Va plangeti ca bem si ca mai si fumam,
Asta ne-a ramas si asta o pastram.
Mai bine sa stau praf, ori matol prin pat
Decat o marioneta intr-un sistem stricat.
Noi v-am pus acolo si tot noi va dam jos
Va prindem pe strada. Si? Va dam sloboz!
Am inchis ochii scarbit, visele dor;
Ma trezesc la loc, ma uit in jur?! Rahat!
De la presedinte pan'la primar sau deputat.
Pan'ajung la voi, imi fac timp sa zbor...
